Dumitru Paina
Biografie Sculpturi Texte critice Contact  
Dumitru Paina

  2012, M.A.
  2012, Horia Truta
  2009, Graiul Maramureşului
  2008, Horia Truţă, Dan Demşea
  2007, Francois Pamfil
  2007, Ana Franca, arhitect
  2005, Loredana Nicoară
  2005, Gabriel Bonaciu
  2005, Aurel Chiriac
  2004, Vasile Sărăndan, interviu
  2004, Vasile Sărăndan
  2004, Onisim Colta
  2004, C. Puşcaş
  2004, Amedeo Caftangioglu
  2000, Pengo Zoltan
  2000, Horia Medeleanu
  2000, Ioan Moldovan
  2000, Gabriela Crişan
  1999, Negoiţă Lăptoiu
  1997, rev.Silvania
  1996, Horia Medeleanu
  1986, Octavian Barbosa
  1986, Iudit Anghel
  1985, Călin Dan
  1984, Valentin Stache

A TREIA ROATĂ DE LA SOARE, E PĂMĂ‚NTUL…
Dacă spiritual, sufletul uman poate fi materializat, cel mai bine o face piatra, marmura, lemnul, bronzul. Sunt pietre care “trăiesc” sute de mii de ani Ă®n anonimat, fără să le bage nimeni Ă®n seamă, din când Ă®n când pentru asediul unei cetăţi, bolovani din piatră erau aruncaţi Ă®n luptă, apoi aruncăm cu pietre după lebede, Ă®n vitrine şi Ă®n oglinda amintirilor nefaste.
Marmura veche şi senilă zace Ă®n cariere abandonate, lemnul are o viaţă mai scurtă şi arde odată cu dorinţele noastre.
Dar piatra, marmura, lemnul, amorf, anonim după milioane de ani de inactivitate Ă®şi revin la viaţă, reĂ®ncarnându-se, graţie marilor maeştri ai sculpturii universale, mai mult se Ă®nnobilează şi intră Ă®n patrimoniul artelor eterne, devin spirit.
Această ciudată experienţă am trăit-o Ă®n data de 26.X.2004, orele 17, la Galeria Naţională “Delta”, a U.A.P. din Arad, cu prilejul expoziţiei personale de sculptură a maestrului DUMITRU PAINA, care prezintă 39 de sculpturi, lucrările fiind efectuate Ă®n tehnici şi materiale diferite: piatră, lemn, marmură,etc.
Sculptura arhetipală a maestrului se axează pe simboluri ale căror geneză o regăsim Ă®n lumea satului ardelean şi nu numai.
Trimiterile sunt evident religioase şi ating sfera tainică, simbolistică a numerelor, numerologiei, a triumviratului divin; e Tatăl, calea şi viaţa, dualitatea prin Fiu, Sfântul Duh liantul trinităţii şi reprezentarea stărilor de revelaţie prin theandrie, a stărilor spirituale, Ă®n Ă®mprejurări speciale Ă®n care omul vrea să comunice cu Dumnezeu Tatăl, liniştea cosmică din satele care respectă tradiţia, aproape Ă®n fiecare lucrare, sculptură se simte pecetea divină şi pâinea sacră.
Admirabil e faptul ca sculptorul DUMITRU PAINA, cu elemente puţine, simple obţine maximum.
Expoziţia personală de sculptură a maestrului, exprimă şi transmite, printre altele, un mesaj clar, limpede şi imperativ, către toţi acei care s-au Ă®nstrăinat de tradiţiile populare româneşti, de religia noastră ortodoxă, acceptând şi Ă®nlocuind tradiţia, sărbătorile noastre populare, obiceiurile noastre sfinte, cu sarbători la pachet din import, ambalate Ă®ntr-un spirit leviathanic, kitsch comercial de duzină, exprimând fetişismul şi exchibiţionismul unei societăţi de consum aflate la limita dintre degenerare şi ridicol, o societate de consum abuziv, concretizată prin opulenţă, aroganţă, risipă şi dispreţ faţă de alţii.
Maestrul DUMITRU PAINA ne reaminteşte că veşnicia, civilizaţia umană s-a născut la sat, la umbra sacră şi odihnitoare a Divinităţii, nicidecum Ă®n şerpăriile betonate ale megalopolisurilor stresante, bolnăvicioase, poleite cu diamante false…….
Expoziţia maestrului DUMITRU PAINA, mi-a adus aminte de un text al lui ANDRE MALPAUX, care uşor modificat sună astfel: Secolul XXI va fi ortodox sau nu va fi deloc....

Amedeo Caftangioglu, Viaţa arădeană, 9.X.-22.XI 2004  

 
  Biografie   |   Sculpturi   |   Texte critice   |   Contact